Experimentele de social IT ar putea ajuta Moldova să devină un exemplu pentru alte țări

Vyacheslav Kunev este un programator cu peste 30 de ani de experiență în domeniul IT. Președinte al Asociației Moldovenești ATIC din 2008, lector la Universitatea Tehnică din Moldova și antreprenor de succes, este totodată și fondatorul mai multor startup-uri și companii IT, cum ar fi Deeplace, Gustos.life, FoodHouse, precum și compania inovatoare Winetech.

Am fost curioasă să discut cu Vyacheslav despre modalitățile de dezvoltare a industriei IT în Moldova, astfel încât piața IT să devină mai atractivă pentru companiile străine.

Știm cu toții că parcul IT și ATIC au o contribuție enormă la dezvoltarea industriei IT din Moldova. Știm, de asemenea, că parcul IT se va încheia în 2028. Credeți că autoritățile vor reuși să prelungească validitatea parcului IT?

Pentru orice companie mare, perioada de planificare este de cel puțin cinci ani, așa că nu vor veni în parcul IT dacă există posibilitatea unor schimbări ale mediului fiscal în mai puțin de cinci ani. Prin urmare, anul 2035 pare a fi cel mai optim termen de timp.

Există și alte aspecte importante de luat în considerare. Parcul IT este o structură în care companiile IT se înregistrează și plătesc impozite în cadrul unui regim fiscal special. Deoarece regimul fiscal actual al parcului IT este foarte atractiv, companiile care au o relație foarte indirectă cu IT, încearcă să intre în el. De fapt, în prezent, orice afacere care utilizează computere poate spune că are o afacere IT. Această situație poate avea riscuri semnificative pentru parcul IT.

Ce soluție vedeți pentru această situație?

Cred că este necesar să separăm companiile de IT, de cele de servicii și, dacă este posibil, să facem un parc separat pentru acestea. Și ar putea exista deja o rată de impozitare diferită. Dar, în acest scop, statul ar trebui, în primul rând, să înțeleagă ce fel de companii de servicii dorește. La urma urmei, acestea pot fi companii juridice, financiare și call centere. Mi se pare că aceasta ar trebui să fie o poveste separată. Pentru că, dacă acum se dovedește că o companie a falsificat că este o companie IT, dar de fapt a evitat taxele în acest fel, acest lucru ar putea afecta însăși ideea de parc IT.

În acest moment, parcurile IT oferă cele mai favorabile condiții de taxe din Europa. Dar, judecând după ultimele știri, se pare că sunt pe cale să înceapă să le schimbe.

Taxele noastre ar trebui să fie cele mai mici din regiune, pentru că piața noastră este mică. Puțini oameni vor veni aici de dragul pieței. Companiile mari iau imediat în considerare riscurile. Trebuie să existe o taxă de risc, pentru că este vorba de intrarea într-o țară instabilă, alături de o altă țară în care există un război. Cred că ar trebui să existe o rată care să compenseze atât limitările pieței, imperfecțiunea lucrurilor legislative, cât și taxa de risc. Din punctul meu de vedere, atunci când guvernul încearcă să crească rata de impozitare, companiile se gândesc și își dau seama că nu este profitabil și pleacă. Din păcate, noi nu avem nimic de oferit în acest moment decât cea mai bună rată din regiune. Nu putem spune că în acest moment avem cea mai bună situație din regiune în ceea ce privește protejarea drepturilor acționarilor și ale întreprinderilor, precum și cea mai bună ușurință de a face afaceri.

De asemenea, este important să ne dăm seama că toate acestea se întâmplă în contextul în care avem o piață foarte mică de programatori. Conform diferitelor estimări, putem număra 30-35000. Este un număr extrem de mic. În acest caz, schimbările în legislație nu ar trebui să fie doar modificări fiscale, ci și forțe care să vizeze o creștere puternică a numărului de specialiști. În acest sens, relativ recent a existat un dialog cu o companie care era gata să vină aici, dar aveau nevoie de 200 de ingineri deodată. 200 imediat!

Sunt de acord, este puțin probabil. Ce ar trebui să facă Moldova pentru a crește numărul de programatori buni?

Problema începe din școală, când copiii intră în clasele 10-12 și majoritatea aleg cursuri de științe umaniste în locul celor reale. Aproximativ 1:3. Toți copiii fac deja atunci o alegere care nu este în favoarea IT-ului. De aceea trebuie să le spunem copiilor încă din școală că IT-ul este viitorul și că ar trebui să meargă acolo.

De asemenea, trebuie să creștem semnificativ capacitatea instituțiilor noastre de învățământ, dar aici apare o altă problemă - disponibilitatea profesorilor. În prezent, există un deficit teribil de profesori de IT. Salariile acestora sunt chiar jenante, dacă le spunem cu voce tare. Profesorii buni sunt, de regulă, cei care muncesc și vin să predea. Aceasta este o sarcină suplimentară. Trebuie să le creștem substanțial salariile, astfel încât să fie cu adevărat interesați.

Din câte știu eu, ați început deja să faceți ceva pentru școli.....

În acest moment există o serie de inițiative, cum ar fi Clasa Viitorului și Tekwill School. Dar acest lucru nu este suficient. Ar trebui să existe prelegeri educaționale constante care să arate că există mai multe oportunități, perspective și bani în IT. Trebuie să vedem câți copii merg la clasele reale și câți la clasele umane și să ajungem cel puțin la paritate.

Mai există un alt aspect interesant - în prezent există foarte puține modele de afaceri pentru produse. 90% din industria moldovenească sunt companii de servicii. Acest lucru este foarte dificil de dezvoltat pe o piață mică. În consecință, singura cale este stimularea start-up-urilor care își stabilesc inițial sarcina de a ieși în afara Moldovei.

Ce ați sugera pentru a crește interesul copiilor pentru IT?

V-aș recomanda să vă gândiți imediat la idei globale. Aceste idei pot fi împărțite în două părți: servicii și ceva legat de know-how. Iar dacă o alegeți pe cea din urmă, atunci ar trebui să avem centre de cercetare și dezvoltare în universități, unde există întotdeauna cercetare și dezvoltare a ceea ce încercați să faceți, iar apoi să monetizați cumva acest lucru. Și aici universitatea începe să joace un rol important.

Este necesar să facem în așa fel încât în Moldova să existe 2-3 universități, care să fie capabile să unească studenții, oamenii de știință și mediul de afaceri. Businessul vine la universități și își oferă ideile. Dacă tu vrei, noi te atragem, și în timpul studiilor încercăm să realizăm această idee. În acest caz, universitatea poate fi co-fondator. În final, dacă nu merge, studenții au învățat, au dobândit experiență. Iar dacă funcționează, atunci toată lumea începe să câștige, inclusiv universitățile. Ar trebui elaborat un astfel de mecanism, astfel încât băieții buni din prima clasă sau din primul an de studiu să fie deja implicați în niște proiecte interesante.

De ce ar fi nevoie pentru a realiza această idee în cadrul universităților?

Pentru ca toate acestea să se întâmple, trebuie să avem un ecosistem de finanțare cu capital de risc. Și nu trebuie să uităm de programele guvernamentale. Să punem totul pe un flux astfel încât universitățile să lucreze tot timpul la zeci de startup-uri.

De fapt, dacă dăm tuturor șansa de a încerca câteva idei de pornire, în final nu vor exista multe idei cu adevărat valoroase. De aceea, banii sunt puțini. Există o mare probabilitate ca cei care se apucă pentru prima dată de un startup să nu poată obține banii. 

Să pariem mai mult pe startup-uri care au eșuat deja, de la care am învățat deja și care au înțeles deja cum să interacționeze și la ce să se uite. Adică, atunci când încerci al treilea sau al patrulea startup, are sens să te uiți mai atent și să investești mai serios.

În afară de universități și startup-uri, ce altă cale ar putea fi potrivită pentru piața noastră mică?
Moldova poate deveni, de asemenea, un teritoriu în care se desfășoară experimente de IT sociale la scară largă. Îmi plac cele legate de comunitățile locale, cum ar fi orașele mici sau satele. Aceasta este ideea de democrație lichidă - atunci când noi, în comunități, creăm sisteme de referendumuri online permanente pe orice problemă, cu posibilitatea de a identifica liderii de opinie.

În timp, încep să apară lideri de opinie care au 100, 200 sau 300 de voturi pe un anumit tip de problemă, pe ecologie, construcții, bunăstarea animalelor și așa mai departe. Astfel, digitalizăm liderii de opinie și le dăm, în calitate de experți, puterea unei voci. Acesta este un concept foarte interesant pentru care trebuie să găsim o soluție IT.

De ce această soluție IT?

Deoarece un astfel de sistem este în primul rând IT- o aplicație pe telefon, autentificare, protecția datelor, prelucrarea datelor etc. Dar din punctul de vedere al utilizatorului, ar trebui să fie o soluție foarte simplă și să îi permită să participe la vot sau să își delege votul.

Este ca și conceptul de e-stat?

Adică, nu este doar un simplu vot. Nu este ca ceea ce se întâmplă acum în parlament, când alegi o persoană și aceasta stă acolo timp de patru ani, indiferent de ceea ce face. Prin acest tip de soluție IT, consolidăm semnificativ comunitățile locale, pentru că acolo există lideri de opinie care pot scrie un proiect, îl pot digitiza și îl pot împinge la vot. Punctul cheie aici este că noi creăm în mod specific un mediu în care identificăm lideri de opinie care au puterea de a vota.

Va fi interesant să ne gândim pentru ce parte a populației funcționează acest lucru și pentru ce parte nu. Cum funcționează în cazul unor populații cu o compoziție etnică sau de gen diferită, cu un nivel de educație diferit și așa mai departe. Nu ar fi nimic de pierdut aici. Este un studiu în curs de desfășurare care ne oferă informații foarte importante despre modul în care se iau deciziile și, ca rezultat, putem avea un instrument de guvernare locală în care o decizie este luată ținând cont de vocea tuturor.

Este un mod diferit de dezvoltare....

Este vorba despre trecerea la o stare de rețea. Când ne dăm seama că cetățenii noștri sunt în mare parte în întreaga lume, trebuie să interacționăm cu ei într-un mod diferit. Și este vorba doar de o interacțiune electronică, în cazul în care aceștia doresc să interacționeze și este interesantă pentru ei. Dacă îi implicăm în comunitățile localizate din care provin, atunci totul devine o altă poveste. Iar aceasta este o soluție pur informatică. Dacă noi, ca țară, vom face acest lucru timp de 5-7 ani, vom câștiga experiență.

Astfel, Moldova își poate combina calea de dezvoltare a tehnologiilor informaționale, în 3 pași:
1. Primul pas este externalizarea oamenilor și a locurilor de muncă

2. Al doilea pas este modul în care investim serios în startup-uri și le oferim startup-urilor un loc unde să se dezvolte. Startup-urile pot fi învățate din școală, eu i-aș învăța pe elevi despre cultura startup-urilor. Le-ați putea cere să lanseze un fel de afacere în timpul verii. Nu contează dacă eșuează. Vor căpăta experiență. Astfel încât să aibă un contract clar cu universitatea, în care totul să fie verificat din punct de vedere legal. De exemplu, universitatea s-ar ocupa de contabilitatea financiară sau de apărarea juridică a unui brevet. 

3. Al treilea pas este atunci când creăm povești pe care nimeni altcineva din lume nu le-a mai creat vreodată și începem să le facem noi înșine ca o modalitate de a avea o experiență socială fundamental nouă. Atunci devenim un jucător care are ceva de oferit lumii.

Ar fi interesant să încercăm să facem așa ceva și să vedem rezultatele.

Să trecem la subiectul deschiderii companiilor. Se pare că procesul de deschidere a unui SRL și de aderare la un parc IT a fost simplificat, există digitalizare, dar încă nu funcționează foarte bine.

Da, aceasta este o problemă. Trebuie să facem posibilă deschiderea unui SRL pentru fondatorii din altă țară într-o singură zi. În acest sens, ar trebui să luăm exemplul Estoniei. Întotdeauna îmi displace când industria IT este considerată în afara contextului întregului stat. Ne confruntăm inevitabil cu faptul că trebuie să existe o bună digitalizare a întregului stat și trebuie să fim atractivi în ceea ce privește afacerile, aplicarea legii și alte aspecte. Este o problemă complexă.

Dar sunt unele lucruri care depind de noi și de statul nostru. Sunt de acord, nu există bani. Dar cred că, dacă am fi de acord să facem experimente sociale, am putea trece la un alt nivel. Când am conceput parcul IT, toată lumea a spus că este imposibil. Când am conceput Tekwill, toată lumea a spus că este imposibil și că nimeni nu ne va da bani.
Cred că trebuie să ne stabilim următoarele obiective imposibile și atunci poate că ceva va funcționa.

Total de acord...vă mulțumesc mult!